Aici găsiți comentarii, opinii,
sugestii sau critici la adresa proiectului „Racul bihorean: de la
necunoscut, spre măsuri moderne de conservare a speciei”, puncte
de vedere adresate publicului larg, exprimate atât din interiorul
cât și din exteriorul echipei de cercetare.
Raport
anual: 2022
Dr. Lucian
Pârvulescu
Acesta este Raportul Anual pentru cea de-a doua etapă a proiectului constând în informații detaliate cu referire la bilanțul rezultatelor obținute în relație cu obiectivele propuse. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.
În inerția datelor preliminare, anula cesta a ajuns la maturitate o lucrare cu un bogat set de date asimilate
pachetului I de lucru – Evaluarea cerințelor ecologice. Am pornit de la premisa că, în ecologia lor, racii se adăpostesc în galerii săpate în maluri de pământ, maluri care adesea sunt slab penetrabile pentru oxigenul din aer. Am experimentat astfel, atât prin abordări cu animale vii, cât și pe baza simulărilor pe calculator, comportamentul oxigenului dizolvat disponibil în interiorul unui astfel de microhabitat. Spre surprinderea noastră, un adăpost mai lung de 20 cm ocupat cu un rac de mărime medie devine anoxic în aproximativ 8 ore de la debutul experimentului, presupunem noi, deoarece difuziunea în apă nu poate satisface rata de consum a racului viu. Surpriza majoră a fost să constatăm că racul supraviețuiește și după atingerea pragului de anoxie, durata variind între 3 și 12 ore. Am mers și mai departe și am coagulat o echipă formată din cercetători din mai multe țări (Australia, Japonia, Brazilia, USA) pentru a vedea dacă și alți raci pot rezista fără oxigen.
Lucrarea „Living
on the edge: Crayfish as drivers to anoxification of
their own shelter microenvironment” se află în proces de evaluare
la jurnalul PLoS ONE.
Procesul de prelevare de date noi, activități aferente
pachetului II de lucru – Evaluarea cerințelor ecologice a continuat. Deoarece la momentul depunerii proiectului distribuția racului bihorean (A. bihariensis) era cunoscută ca acoperind doar partea vestică a Munților Apuseni (cursul superior al Crișurilor), echipa proiectului a lucrat intens încercând să afle dacă există populații și în zona de est, respectiv cursurile râurilor Arieș și Someș. Trei populații au fost deja identificate în bazinul superior al Arieșului, motiv pentru care am considerat că publicarea aspectelor ce țin de ecologia acestei specii să fie amânate pentru anul viitor, în încercarea de a finaliza investigațiile pe partea estică a Munților Apuseni, efort ce implică deplasări în teren și pe parcursul anului 2023. Pentru toate populațiile investigate am colectat material pentru analizele specifice pachetului I de lucru (Evaluarea diversității genetice), și anume: (i) probe de țesut pentru genetica populațiilor, (ii) părți de exoschelet (uropode) pentru a investiga prezența sau absența patogenului Aphanomyces astaci (activități ce fac parte din pachetul III de lucru). Trebuie menționat și faptul că, în vederea intrării în legalitate a procesului de manipulare a materialului genetic în baza convențiilor internaționale (Nagoya protocol), pe parcursul anului 2022 au fost solicitate și obținute toate avizele necesare, respectiv: (i) punct de vedere de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (DGB/2/R/5787/16.08.2022), (ii) permise de colectare din partea Agențiilor pentru protecția Mediului de pe raza celor 5 județe (Bihor 76/20.09.2022, Arad 29/27.10.2022, Alba 8027/26.07.2022, Sălaj 53/20.09.2022, Cluj 77/28.10.2022), (iii) aviz Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate (882/15.09.2022), (iv) avizul Academiei Române prin Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (1/CJ/13.01.2021).
Activități aferente
pachetului II de lucru – Evaluarea diversității genetice. Din materialul biologic colectat pe parcursul anul 2021 și completat cu probele din vara anului 2022, echipa proiectului a pregătit lotul de probe pentru genotipare ddRAD. La data raportării, probele se află în proces de analiză, analiza rezultatelor și publicarea acestora fiind o prioritate a anului 2023. Ne așteptăm ca prin achiziția acestui tip de rezultate să înțelegem mai bine originea acestei specii nou descrisă pentru știință, dar și să observăm care este realitatea în teren în ceea ce privește calitatea biologică a populațiilor.
În acest demers, genomul de referință pe care l-am secvențiat în
anul 2022 este de un real ajutor.
Toate cele mai de sus reprezintă fundamentul pentru
obiectivul 2 al proiectului, Stabilirea măsurilor de conservare, proces laborios ce va avea în vedere inclusiv listarea speciei în IUCN Red List, pe baza cerințelor specifice fiindu-i atribuit statutul de conservare. Pentru acest pachet de lucru, în 2022 am finalizat analize de tip qPCR pentru depistarea patogenului
Aphanomyces astaci (cauzator al ciumei racilor, crayfish plague) pe probe de crustă prelevate de la raci. De asemenea, am extins căutările și pe baza de analize eDNA țintind și specia invazivă
Faxonius limosus din probe de filtrat de apă atât din arealul racului bihorean cât și la periferia acestuia. Tot în vederea obținerii de date pentru acest obiectiv, pe parcursul anului 2022 echipa de lucru a procesat date de tip geospațial extinzând aria de interes odată cu noile locații descoperite în distribuția speciei, precum și cu locații recent publicate și care menționează specia invazivă
Faxonius limosus în Europa. Am construit astfel o bază de date solidă pentru aplicarea de modele matematice cu scopul de a calcula și proiecta optimul ecologic al speciei native versus specia invazivă în arealul ocupat de racul bihorean (bazinele Crișul Alb, Negru, Repede și Arieș). Finalitatea acestor analize de tip geospațial constă în identificarea zonelor cu cele mai bune caracteristici ecologice dar și cuantificarea gradului de fragmentare între populații, acțiune planificată a atinge maturitatea de publicare în anul 2023.
În
vederea promovării și diseminării rezultatelor proiectului,
Directorul de proiect a fost invitat la Sesiunea internațională
de comunicări științifice a Muzeului Țării Crișurilor. Interferențe.
Trecut, prezent, viitor, eveniment organizat de Complexul Muzeal
al „Țării Crișurilor”, Oradea. Lucrarea prezentată a fost „Hidden in
plain sight: A journey on plate tectonics of the Apuseni Mountains
revealed a new European crayfish species”. Pe lângă Directorul de
proiect, la conferință a participat și studentul voluntar David
Livadariu. De asemenea, 2022 a fost și anul IAA23 – Symposium of
the International Association of Astacology, organizat de
Universitatea din Bohemia de Sud, Hluboká nad Vltavou, Republica
Cehă. Lucrări prezentate de către echipa proiectului au fost:
„Towards real-time global mapping of crayfish species and crayfish
plague occurrence”, „Force and boldness a side-by-side comparison of
native narrow-clawed crayfish (Pontastacus leptodactylus) and
invasive spiny-cheek crayfish (Faxonius limosus), „Mapping
the scientific research on crayfish behaviour: A bibliometric
analysis”. Pe lângă participarea Directorului de proiect și a
Asistentului de cercetare angajat, doctorand Mihaela C. Ion, la
conferința IAA23 a participat și Laborantul angajat, student Antonio
V. Laza.
Acesta este Raportul Anual pentru prima etapa
a proiectului constând în informații detaliate cu referire la
bilanțul rezultatelor obținute în relație cu obiectivele propuse.
Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al
acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai
ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de
către Directorul de Proiect.
La momentul
depunerii aplicației în vederea evaluării, dețineam deja un set
important de date preliminare pe baza cărora am argumentat în
cererea de finanțare principalele ipoteze de lucru. Utilizând aceste
date, am realizat două lucrări științifice care subscriu
pachetului I de lucru – Evaluarea cerințelor ecologice:
Prima lucrare
evidențiază anumite calități morfologice și comportamentale
caracteristice racilor din specia invazivă Faxonius limosus,
concluzia majoră fiind că această specie deține un real avantaj
biologic evidențiat printr-un nivel superior de „încredere în sine”
ca urmare a înzestrării cu clești a căror configurație poate oferi o
forță de contracție mult superioară speciei indigene
Pontastacus
leptodactylus.
În cea de-a
doua lucrare am analizat un set consistent de date despre
distribuția speciilor native de raci din România și relația de
spațialitate în funcție de tipurile de sol. Această analiză a
evidențiat specificitatea speciei Austropotamobius bihariensis
pentru substratul de tip compact, ceea ce confirmă nevoia de maluri
stabile a acestei specii pentru ca indivizii să poată săpa galerii.
Echipa
proiectului a lucrat intens în perioada de vară pentru completarea
hărților de distribuție a racului bihorean (A. bihariensis)
în Munții Apuseni, activități aferente pachetului I de lucru –
Evaluarea cerințelor ecologice. Acest proces este împărțit în
două etape, 2021 și 2022, în prima etapă concentrându-ne pe
cursurile de apă din partea de vest, respectiv bazinul Crișurilor.
Au fost reconfirmate populații deja cunoscute, dar și identificate
un număr de 7 populații noi. Obiectivul final al acestui efort este
acela de a oferi o hartă detaliată și actualizată a distribuției
speciei, dar totodată și de a colecta material pentru analize
suplimentare. În
acest stadiu de implementare a proiectului, datele nou colectate
fiind încă insuficiente pentru acoperirea integrală a teritoriului
vizat (Munții Apuseni), nu poate fi vorba despre atingerea unui grad
de maturitate necesar publicării.
Cea mai
importanta provocare a acestei etape a proiectului o reprezintă
secvențierea unui genom de referință, activitatei aferentă
pachetului II de lucru – Evaluarea diversității genetice.
Astfel, racul bihorean (A. bihariensis), și
implicit proiectul nostru, reprezintă avangarda în acest domeniu
pentru cercetarea din România dar și Europa, fapt ce ne bucură și ne
responsabilizează în același timp.
Din perspectiva
comunicărilor științifice, Directorul de proiect a fost invitat
pentru prelegerea online cu titlul „Hidden in plain sight” la
Evolutionary Zoology and Human Biology Department, University of
Debrecen, Hungary (15 aprilie 2021).
Mihaela C. Ion a prezentat o parte din rezultatele preliminare la “A
61-a Sesiune anuală de comunicări știinţifice” găzduită de
Institutul de Biologie București, Academia Română (10 decembrie
2021). Nu au lipsit nici aparițiile în
presă, jurnalista Andrada Fiscutean relatând despre această specie
de rac în articolul din Mindcraft Stories „Tatăl
racului bihorean”. Interes pentru povestea racului
bihorean a fost manifestat și de către Radio România Actualități, în
emisiunea Vatra Luminoasă (realizator Costin Enache) fiindu-i
dedicate două episoade. De asemenea, în cadrul seriei „Deschis la
cercetare” pe canalul youtube Cristian Presură, racul bihorean a
reprezentat capul de afiș (aici).
La nivel local, în jurnalul orădean
Bihoreanul sau
Jurnalul Satului Căbești, au apărut
mai multe articole cu scopul de a populariza specia, dar și de a
informa populația locală cu privire la riscurile cu care se
confruntă aceasta.
Acest proiect a
însemnat cu atât mai mult cu cât a fost cerința necesară pentru
satisfacerea cerințelor minimale în vederea atestatului de Abilitare
pentru Directorul de proiect. Astfel, imediat după anunțarea
rezultatelor finale și contractare, a demarat scrierea tezei de
abilitare cu titlul „Ecologie spațială prin prisma speciilor de
raci” (accesibilă în format integral
aici), susținerea publică având loc
la data de 16 iunie 2021, în cadrul Școlii Doctorale de Biologie
Integrativă din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
Un punct
crucial în privința relațiilor internaționale îl reprezintă
afilierea Directorului de proiect la inițiativa European
Reference Genome Atlas (ERGA)
în calitate de reprezentant pentru România. Acest proiect își
propune să aducă laolaltă specialiști în taxonomie, genomică și
bioinformatică pentru a crea o bază de date cu genomuri de referință
pentru cât mai multe specii de organisme din Europa. Trebuie
menționat că prin intermediul ERGA este foarte posibil ca și alte
specii de raci din România să beneficieze de secvențiere genomică,
fapt care va pune rezultatele genetice obținute în proiectul PCE
într-o poziție de referință.
Promovarea
studenților este o prioritate, astfel, în jurul proiectului am
cooptat și integrat un număr de doi studenți voluntari, implicați în
diferite stagii de muncă în teren.
Mai mult ca niciodată, această
competiție a însemnat totul pentru cariera mea profesională. Nu unul
ci două sunt motivele pentru care acest proiect a însemnat enorm de
mult.
Primul, și cel mai evident, este dorința mea de a oferi tânărului
meu „copil” - racul bihorean (Austropotamobius
bihariensis) - un viitor. Ca orice părinte, ai vrea să-și
vezi odrasla cât mai protejată în fața vicisitudinilor vremii și
vremurilor, iar acest rac nu face deloc excepție de la această
regulă. Are nevoie de grija noastră deoarece populațiile sunt
puține, restrânse la o arie geografică mică (e drept că în mare
parte aflată în arii protejate), ceea ce implică o serie de
probleme: risc de degradare biologica ca urmare a cosangvinizării,
risc de a fi expus, și în consecință literalmente exterminat, la
speciile invazive și la patogenii pe care acestea îi transportă.
Al
doilea motiv îl reprezintă faptul că îmi doresc foarte mult să
coagulez în jurul meu o echipă. Asta se poate face cel mai bine
atunci când ai dreptul de a conduce doctorate. Am tot încercat să
coagulez în jurul meu tineri studenți sau masteranzi, dar interesul lor nefiind încă
foarte clar conturat în jurul carierei de cercetare, i-am pierdut pe
parcurs. Mai mult, nefiind conducător de doctorat, cei interesați de
cercetare au fost nevoiți să migreze la un moment dat spre alt coordonator în
parcursul lor academic. Tot ceea ce îmi lipsea pentru a iniția
procedura de abilitare (așa se numește atestatul care îți permite
conducerea de doctorate, conform legii) era să am în
portofoliu, pe lângă un anume punctaj pe care îl satisfăceam deja de
mai bine de 7 ani, și două proiecte în calitate de Director de
proiect (adică să îl câștigi tu, pe propria ta idee) iar eu nu
aveam decât unul câștigat în
2015.
Deci iată îngredientele pentru care această competiție de proiecte a
însemnat o șansă pentru mine. Nu mai spun că, din păcate, asemenea
competiții de proiecte nu sunt lansate cu regularitate în
România, ceea ce frustrează pentru că nu ai un orizont în care să-ți reorganizezi
traseul.
Am
dat totul astă-vară, pe timp de pandemie, am scris, am organizat și
am aplicat cu acest proiect care se pare că a plăcut evaluatorilor
suficient de mult încât să-i acorde 93,4 puncte. Suficient încât să
mă plaseze pe locul 13 (ce noroc!) dintr-un total de 81 proiecte
depuse, loc finanțabil. Mi-au dat emoții câteva critici din partea
celor trei evaluatori: (i) CV-ul meu este bun, dar nu extraordinar -
de acord, frustrant era că după ce am trimis aplicația, au început
să apară lucrări importante din portofoliul meu, dar contează ce ai
avut la data trimiterii; (ii) nu aveam premii - și pe bună dreptate,
chiar nu aveam. După trimiterea aplicației s-a întâmplat
să
primesc două premii extrem de importante:
Premiul „Mircea Zăgănescu” din partea Universității
de Vest din Timișoara și „Premiul
pentru excelență în cercetare” din partea
Asociației Ad Astra. Dar dinnou,
acestea urmau să nu conteze în evaluare deoarece apăruseră după
trimiterea aplicației. Nu în ultimul rând, mi s-a reproșat că (iii) nu sunt editor la
nicio
revistă importantă - și ce să vezi, după trimiterea
aplicației, am fost invitat
să fiu editor la revista
Water (revistă de
top în rankingul internațional) și mai recent, la grupul de reviste
Frontiers, la fel de
celebru.
Denumire program: PN III - Cercetare fundamentală și de frontieră Subprogram: Proiecte de Cercetare Exploratorie Finanțare: bugetul de
stat al României Autoritatea contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanţarea
Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) Regulamentul competiției:
aici >>
Lista proiectelor declarate câștigătoare în competiția 2021,
domeniul Biologie și Ecologie:
aici >>
